...Liviu Reti ~ website personal

Mirare frumoasă…

 

Când caii năvalnici în dans se aprind

Şi veseli coboară în lunci.

Doar norii îmi strigă miraţi de porunci,

Şi-aruncă cu zâmbete-n gând.

Puterea din vin se coboară-n picior,

Cu murmur de paşi peste gând.

Iar corpul se lasă purtat doar de vânt,

Când sunetul trist se închide-n covor.

 

Mireasma de haine ramasă acasă,

Vulcanic, combină succinct.

Al pielii miros combinat în distinct,

Cu iz metafizic şi lemn de pe masă.

 

Chemarea din sunet ne strig-a putere,

Ce curge pe corpul brumat.

Închis într-o sticlă cu geamul cam mat,

Purtată succinct în odăi de campere.

 

Ne cheamă şi ochii din gândul fugar,

Al minţii năprasnic vulcan.

Cu mici mângâieri în noaptea din an,

Ce pune o buză, jucăuşă, pe jar.

 

Şi jocul începe să-mi sune în strună,

Ca marea, năvalnic vulcan.

Prin zâmbet şi gând de şaman,

Ce face orice sub o rază de lună.

 

Mirare frumoasă nu mă amagi,

Prin gene fardate-amical.

Căci timpul străpuns de pocal,

Ne cheamă spre a ne iubi…

Bucureşti…01 ianuarie 2014